Junk food-ul si efectele nocive

Trebuie să aprovizionăm în permanenţă corpul cu nutrienţi de calitate: enzime alimentare active (se găsesc în legume şi fructe crude), proteine, glucide, lipide, minerale, fitochimicale (antioxidanţi, fitoestrogeni etc.) şi vitamine. Aceşti nutrienţi trebuie consumaţi din alimente cât mai puţin prelucrate şi cât mai aproape de starea lor naturală şi, foarte important, din fructele şi legumele de sezon apropiate locului în care trăim. Legumele care sunt cultivate în sisteme industriale, în sere, sunt mai sărace în special în fitonutrienţi şi antioxidanţi. De aceea, în perioadele extra-sezon legumele de seră vor fi totuşi consumate chiar în cantitate mai mare pentru a compensa densitatea lor nutriţională mai scazută.
Iar alimentele industriale rafinate nu numai că sunt dezechilibrate nutriţional, dar nu mai au nici nutrienţii esenţiali, fiind devitalizate! În schimb sunt bogate în zaharuri rafinate (hiperglicemice, aterogene, cancerigene), grăsimi aterogene artificiale (margarine), proteine cu valoare biologică scăzută şi denaturate (colagen-şorici, tegumente, gluten denaturat ş.a.). Unii producători adaugă tot felul de vitamine în alimente, însă acestea sunt de sinteză şi nu mai au activitatea biologică ridicată, caracteristică celor naturale. Alimentelor industriale, pentru a putea fi obţinute, li se adaugă aditivi alimentari, majoritatea de sinteză chimică.

Aceşti adi tivi alimentari (peste 300 la număr), cunoscuţi ca E-uri, dau acea faţă atrăgătoare produselor “moderne”, îndeplinind funcţii de coloranţi, conservanţi, îndulcitori, antioxidanţi, întăritori de gust şi aromă, agenţi de îngroşare, emulgatori etc. Pe lângă E-uri, astăzi se utilizează şi peste 3000 de arome artificiale.
Alimentele rezultate, deşi foarte gustoase, sunt în realitate alimente nocive (junk-food), devitalizate.
Mai mult, aceste alimente industriale au şi densităţi energetice extrem de mari (multe calorii), uneori peste 500 de calorii la 100 de grame de produs. Ce să mai vorbim despre cât de scăzută este calitatea lor nutriţională! Majoritatea conţin ceea ce numim ”calorii goale” care, culmea, nu numai că nu ne dau substanţe nutritive, dar ne fură şi bruma de nutrienţi pe care o mai avem în corp, consumând rezervele de vitamine B, magneziu, crom etc. În timp, aceste alimente hipercalorigene ne vor îngrăşa, determinând apariţia supraponderabilităţii (BMl> 25) şi obezităţii (BMl>30), care la rândul lor declanşează apariţia unui ucigaş tăcut, perfid al timpurilor noastre – SINDROMUL METABOLIC – pe fondul căruia apar maladiile cronice, care macină sănătatea semenilor noştri începând de la vârste din ce în ce mai tinere.
Alimentul sănătos trebuie să fie gustos şi, în acelaşi timp, hrăni tor. Însă adevărul este următorul: astăzi avem aparent o mare diversitate de alimente, dar în realitate hrana noastră este monotonă şi provine din câteva cereale (grâu, porumb, orez, secară), cartofi prelucraţi în fel şi chip (chips-uri, piure-uri instant, prăjiţi etc), câteva sortimente de carne (pasăre, vită, porc, peşte), ouă obţinute de la păsări şi animale crescute în condiţii industriale, grăsimi artificiale
(margarine), uleiuri suprarafinate.

Combinaţiile nenaturale ale acestor materii prime dau naştere alimentelor din ziua de azi, atât de chimizate, nenaturale şi periculoase (junk-food), care creează doar
impresia de varietate.
În comparaţie cu acestea, studiile de paleoalimentaţie au descoperit că omul, în perioada sa de vână tor-culegător (cu zeci, sute de mii de ani în urmă) avea în spectrul său alimentar plante şi animale aparţinând la peste 300 de specii naturale!
Ei bine, ACEASTA ERA ADEVĂRATA DIVERSITATE A HRANEI NATURALE, care avea drept efect rezistenţă fizică, sănătate şi performanţe mentale.
Însă mai important decât fiecare aliment luat separat este spectrul alimentar, dieta care trebuie să cuprindă alimente naturale, din toate categoriile, deoarece suntem omnivori şi aşa vom rămâne. Este necesar să consumăm cantităti, mai mici din cât mai multe alimente naturale şi să nu omitem nicicum fructele
şi legumele În stare proaspătă. Acestea sunt singurele alimente care ne furnizează enzime active (enzimele se distrug la temperaturi de peste 40 o C)şi fitonutrienţi esenţiali pentru prevenirea şi tratarea bolilor (dietoterapia).
În ziua de astăzi suntem din ce in ce mai asaltaţi şi ispitiţi de fel de fel de alimente imbietoare. În cele de mai jos găsiţi câteva informaţii pe care dumneavoastră,
ca şi consumator, probabil nu le-aţi conştientizat până acum.
Astăzi, omul modern este asaltat de o ofertă alimentară supraabundentă, reprezentată de produse invadate de aditivi şi arome în concentraţii nenaturale, cu valoare nutriţională discutabilă, care ne perturbă alegerile şi dereglează fiziologia digestiei, inducând tulburări ale comportamentului alimentar neîntâlnite la strămoşii noştri.
În perturbarea comportamentului alimentar natural intervin numeroşi factori. Adaosul de substanţe chimice este unul din principalii factori care creează dependenţe (agenţi de îndulcire, agenţi de întărire a gustului şi aromei, grăsimi naturale şi artificiale nocive, sare, coloranţi, conservanţi ş.a.), fiind răspunzător de apariţia unor conduite adictive. Acestea, la rândullor, determină consumul de alimente peste necesarul fiziologic, în lipsa senzaţiei de foame, generând supraponderalitate şi obezitate.