Cafeina
Ce este cafeina?
Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.
Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi – cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.
Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.
Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute la adulti la doze de numai 100-200 mg. Aceste nivel este realizat cu usurinta prin consumarea a 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.
Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.
Cafeina poate produce multe efecte, printre care:
• Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
• Creste nivelul grasimilor sangvine
• Creste tensiunea arteriala
• Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
• Batai cardiace neregulate
• Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)
• Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
• Tremur, iritabilitate, nervozitate
• Insomnie si dereglarea orarului somnului
• Anxietate si depresie
• Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)