Acalazia esofagiana

In acest articol:

• Ce este acalazia esofagiana?
• Simptome
• Diagnostic
• Tratament
• Cand sa apelati de urgenta la un medic?
• Pronostic

Ce este acalazia esofagiana?

Aclazia este o afectiune rara a esofagului ce impiedica mancarea sa treaca din esofag in stomac.
Esofagul este un tub muscular care transporta mancarea din cavitatea bucala inspre stomac.
In mod normal, contractiie coordonate ale muschilor netezi imping mancarea prin esofag. Aceste contractii poarta denumirea de unde peristaltice. Intre esofag si stomac exista un muschi numit sfincterul esofagian. Sfincterul inconjoara esofagul, pastrandu-l inchis. Acest lucru impiedica mancarea si acidul gastric sa se reintoarca din stomac inapoi in esofag.
In momentul cand inghitim, acest sfincter se relaxeaza si se deschide pentru a permite mancarii sa inainteze inspre camera stomacala. In acelasi timp, nervii coordoneaza contractiile de la nivelul esofagului.
In cazul acalaziei, celulele nervoase din partea de jos a esofagului si sfincterul se comporta anormal. Acest lucru cauzeaza unde peristaltice slabe sau lipsite de coordonare. De asemenea nu permite sfincterului sa se deschida. Prin urmare persoanele ce suferea de aceasta afectiune au probleme de deglutitie.
Cauza acalaziei esofagiene nu este cunoscuta, nefiind de altfel nici o boala ce se transmite pe cale ereditara.
Majoritatea persoanelor care sufera de acalazie au dezvoltat primele simptome intre 25 si 60 de ani.

Simptome

Simptomele acalaziei se instaleaza treptat pe parcursul mai multor ani. Acestea incud:

• Dificultati la inghitirea alimentelor solide. Inghititul lichidelor nu este afectat in fazele de debut al bolii.
• Regurgitatii sau varsarea hranei nedigerate.
• Dureri in piept, discomfort, sau senzatie de plinatate dedesubt de osul pieptului, dupa mese in special.
• Dificultati la varsaturi.
• Dificultate la inghitirea mancarii solide si a lichidelor( intr-o faza mai avansata)
• Scadere in greutate (in faze mai avansate ale bolii)

Diagnostic

O serie de teste vor fi efectuate pentru diagnosticarea acalaziei. Aceste teste si analize au de asemenea scopul de a descoperi alte afectiuni ce ar putea provoca simptomele.
Acestea includ:

• Esofagografia (inghitirea de bariu)

Pentru efectuarea esofagografiei, pacientul va trebui sa inghita un lichid mai gros (bariu), care poate fi observat cu ajutorul razelor X. Astfel testul va arata daca esofagul este largit sau dilatat. De asemenea, acesta va arata daca bariul s-a golit cum trebuie in interiorul stomacului.
In general testul este usor si fara dureri. Cativa dintre pacientii ce sufera de acalazie, experimenteaza un discomfort, asemanator celui pe care il resimt in momentul cand inghit alimente, lichide sau solide.

• Endoscopia

Chiar daca istoricul medical al pacientului si testul pe baza de bariu pare sa confirme acalazia, un examen endoscopic este si el necesar pentru a elimina orice banuiala. Endoscopia permite medicului sa observe sau sa descopere alte probleme ce ar putea cauza ingustarea esofagului.
Endoscopia este o procedura medicala, ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului prin intermediul unui endoscop, un instrument flexibil si subtire, avand de asemenea atasat un aparata optic. . Este posibil ca doctorul sa extraga o bucata de tesut pentru efectuarea unei biopsii.

• Manometria

Aceasta tehnica medicala este un factor cheie in procesul de diagnosticare al acalaziei. Astfel, un tub subtire va fi introdus din nasul pacientului in stomac. Presiunea de la nivelul esofagului si al sfincterului va fi monitorizata in timp ce persoana testata va sorbi cateva mici inghitaturi de apa dupa care tubul va fi scos incet si cu atentie.Rezultatele testului vor putea indica daca pacientul sufera de acalazie sau nu.

Tratament

Alegerea metodei de tratament va depinde de:

• Starea genereala de sanatate a pacientului.
• Expertiza medicala
• Alegerea personala
• Tratamentele anterioare
Alegerile includ:

• Dilatarea esofagiana

Aceasta metoda este considerata drept cel mai bun tratament non-chirurgical. Medicul va introduce un endoscop in stomacul pacientului, in timp ce acesta este sedat.
Apoi, doctorul va umfla un fel de balon in sfincterul esofagian cu scopul de a intinde sau de a rupe sfincterul. In acest mod, presiunea ce blocheaza trecerea cu usurinta a mancarii inspre stomac, este indepartata.
Chiar si cu un tratament la care pacientul raspunde foarte bine, simptomele acalaziei pot reveni peste 5 sau 10 ani. De aceea, vechiul tratamentul va trebui reluat, sau poate ca alte modalitati de vindecare vor fi necesare.
Cel mai mare risc al dilatatiei esofagiene este ruptura esofagiana, intalnita doar la 5% dintre pacientii ce au apelat la acest tratament. Complicatia necesita interventie chirurgicala de urgenta.

• Operatia (Miotomia Heller)

Sfincterul esofagian poate fi deschis prin intermediul operatiei, numita miotomie. Pe masura ce medicina a evoluat, s-au dezvoltat noi tehnici de miotomie ce presupune riscuri reduse si mai putine zile de spitalizare.
Miotomia poate fi realizata laparoscopic. Adica, operatia implica utilizarea unor instumente telescopice ce sunt introduse in abdomen prin intermediul unor incizii de dimensiune mica. Majoritatea pacientilor au rezultate bune si excelente la Miotomia Heller.

• Toxina botulinica

Acest tratament consta in injectarea unor cantitati mici de toxina botulinica in sfincterul esofagian. Aceasta interventie paralizeaza intai sfincterul si apoi il relaxeaza, permitand mancarii sa isi urmeze in mod promt drumul inspre stomac.

• Alte tratamente

Medicamentele pot fi administrate pentru reducerea presiunii de la nivelul sfincterului. Printre acestea se regasesc: nifedipin, dinitrati de isosorbid si nitroglicerina. Pentru o eficacitate mult mai mare a medicamentului, capsulele sunt intai dizolvate sub limba si apoi inghitite, de preferat inainte de masa.
Medicatia pe baza de capsule orale este variabila. Adesea ele sunt folosite in stadiul de debut al bolii, sau ca o metoda primara inaintea inceperii altor tratamente.

Cand sa apelati de urgenta la un medic?

Ar trebui sa va contactati medicul pentru un consult de urgenta daca:

• Aveti dureri de piept, cu o durata mai lunga de 10 minute
• Aveti dificultati in inghitirea lichidelor
O programare pentru un consult de specialitate ar trebui efectuata daca:
• Slabiti fara un motiv aparent
• Tusiti sau aveti dureri de piept in timpul mesei.
• Aveti dificultati la inghitirea mancarii solide.

Pronostic

Acalazia nu se poate vindeca dar prin intermediul unui tratament adecvat, va puteti simti excelent, reusind sa tineti la distanta o eventuala recidiva a simptomelor. Cand un tratament nou va fi necesar, el poate fi la fel de eficient ca si primul.

Continutul articolului de mai sus este strict informativ. Daca manifestati simptomele mentionate, va rugam sa va adresati unui medic specialist.